|
|
| 1-9, +,- |
+1eV, +2eV, +3eV, +1/2eV, +1/3eV
Desemneaza o compensare in plus a expunerii cu o treapta (un stop) fata de ce masoara sistemul de masurare al aparatului foto, sau exponometrul extern. Practic, este o crestere a cantitatii de lumina care s-ar putea obtine prin dublarea diafragmei.
-1eV, -2eV, -3eV, -1/2eV, -1/3eV
Desemneaza o compensare in minus a expunerii cu o treapta (un stop) in plus fata de ce masoara sistemul de masurare al aparatului foto, sau exponometrul extern.
24 x 36
Formatul clasic pe film de 135mm, in care cadrul fotografic are 24 x 36 mm. Este considerat prin analogie in tehnica aparatelor de footgrafiat digitale, full-frame.
6x9
Format fotografic mediu - pe film - in care cadrul fotografic are 6cm x 9cm
6x6
Format fotografic mediu - pe film - in care cadrul fotografic are 6cm x 6cm
|
| A |
Aberatie cromatica
Aberatie a obiectivului sau a unei lentile, in care zone ale imaginii, de obicei radiale, sufera o descompunere cromatica necontrolata, asemanatoare cu cea realizata de o prisma optica. Cu alte cuvinte, este o aberatie optica ce se manifesta prin formarea unui spectru de imagini colorate in locul unei singure imagini, datorita variatiei indicelui de refractie al materialului lentilei cu lungimea de unda a radiatiilor care compun lumina alba.
Aberatiile in sistemele optice (lentile, prisme, oglinzi sau toate inseriate) in general conduc la incetosarea imaginii si apar cand lumina dintr-un punct al obiectului, dupa trecerea prin sistem, nu converge (sau nu diverge) intr-un singur punct. Producatorii de instrumente optice trebuie sa corecteze sistemele pentru a compensa aberatiile.
Aberatiile se impart in doua clase: aberatii monocromatice, produse fara dispersie (acestea includ aberatiile pe suprafete reflectatoare a oricarei lumini colorate si pe suprafete refractive a luminii monocromatice) si aberatii cromatice (cand un sistem disperseaza diferitele unde de lumina).
In sistemele optice compuse din lentile, pozitia, marimea si erorile imaginilor depind de indicele de refractie al sticlei utilizate. Cum indicele de refractie variaza considerand culoarea sau lungimea de unda a luminii, rezulta ca un sistem de lentile (necorectat) proiecteaza imaginile de diferite culori in locuri diferite si de diferite marimi sau cu diferite aberatii. Exista diferente cromatice a distantelor de intersectie, a maririlor transversale si a aberatiilor monocromatice. Daca este utilizata lumina mixta (lumina alba) toate aceste imagini sunt formate si cum sunt in final proiectate pe un plan (retina ochiului etc), cauzeaza confuzie, numita aberatie cromatica. De exemplu, in loc de o margine alba pe un fundal negru, se percepe o imagine colorata, sau spectru ingust. Absenta acestei erori este denumita acromatism. Un sistem se numeste cromatic sub-corectat cand arata acelasi fel de eroare cromatica cu o lentila subtire pozitiva, altfel se numeste supra-corectata.
Aberatie de curbura de camp
Fenomen prin care o imagine clara nu se obtine pe o suprafata plana, ci pe o suprafata curba (convexa sau concava). Cum planul filmului sau senzorului este drept, obiectivele trebuie sa corecteze aceasta aberatie pentru ca imaginea sa nu isi piarda din claritate catre marginile sale (odata cu cresterea distantei fata de centrul imaginii).
Aberatie de sfericitate
Este o imperfectiune care apare datorita refractiei marite a razelor de lumina care intra intr-o lentila pe la marginile acesteia sau datorita reflexiei razelor luminoase la atingerea acesteia de suprafata unei oglinzi, in apropierea marginilor. Este adesea considerata o imperfectiune a obiectivelor, telescoapelor si a altor instrumente optice, care face ca focalizarea sa fie mai slaba datorita formei sferice a lentilelor si oglinzilor. Efectul este important, deoarece formele sferice sunt mult mai usor de obtinut decat cele asferice. Practic, aceasta aberatie este produsa de focalizarea in plane diferite a razelor luminoase ce intra prin centrul obiectivului fata de cele ce intra pe la periferia acestuia.
Aberatie tip butoi
Deformatie optica - aberatie - in afara (bombare) a liniilor drepte de pe marginile imaginii, datorata deplasarii diafragmei inapoia sistemului optic.
Absorbtie
Proces prin care o parte a luminii care cade pe o suprafata se transforma in caldura, fiind absorbita (aceasta nu se reflecta). Practic, unda luminoasa pierde energie la parcurgerea unui mediu.
Absorbtia are un caracter selectiv, ea depinzand de natura mediului absorbant si de lungimea de unda a undei luminoase. Astfel, sticla nu absoarbe radiatiile vizibile, dar absoarbe radiatiile infrarosii si ultraviolete, atmosfera prezinta cateva ferestre de transparenta – in vizibil, domeniul radio si o parte a domeniului infrarosu – pentru observatii astronomice in domeniile de absorbtie receptorii trebuind sa fie situati in spatiul extraatmosferic.
Absorbtia explica culoarea corpurilor: corpurile transparente (filtre) absorb radiatiile de toate lungimile de unda cu exceptia celor care determina culoarea filtrului, in timp ce corpurile opace absorb toate lungimile de unda cu exceptia celor refleflectate si care determina culoarea corpului.
Absorbtie selectiva
Caracteristica a unui material de a reflecta intr-o masura mai mica sau mai mare o anumita parte a spectrului vizibil.
AEB, Auto Exposure Bracket, Bracketing
Procedeu prin care sunt captate in rafala minim 3 imagini succesive ale aceluiasi subiect, cu variatia de la o expunere la alta a valorilor expunerii. Prima expunere este realizata cu compensarea expunerii in minus, a doua expunere este realizata cu expunerea normala, nemodificata, cea masurata de aparat si cea de a treia expunere cu compensarea expunerii in plus. Diferentele de la o expunere la alta sunt setate de fotograf, de exemplu cu un pas de 1 eV vor rezulta 3 expuneri : -1eV, 0 eV, +1eV. Pasul poate avea si valori subunitare, de +/- 1/2eV, +/- 1/3eV sau +/- 1/5eV.
Scopul bracketingului este de a obtine aceeasi fotografie in mai multe variante de expunere si a putea alege cea mai buna varianta.
Acromatic
Prin definitie fara culoare, alb, negru sau cu diverse nuante de gri, intre alb si negru
Acutanta
In general defineste abilitatea unui film, lentila sau obiectiv, de a reproduce detaliile cele mai fine ale unai imagini. Practic defineste contrastul de margine, cel de la limita formelor existente in imagine. A nu se confunda cu rezolutia obiectivului, care defineste cat de mici pot fi detaliile care pot fi reproduse clar de acesta.
AF, Automatic Focus
Vezi Autofocus
AFB, Autofocus Bracket, Focus Bracketing
Procedeu prin care sunt captate in rafala minim 3 imagini succesive ale aceluiasi subiect, cu variatia planului de focalizare de la o expunere la alta. Metoda este folosita atunci cand focalizarea este dificila si greu de obtinut.
AF-lock
Procedeu prin care focalizarea se blocheaza pe un anumit subiect, chiar daca ulterior se schimba incadratura.
Agitare
Asigurarea circulatiei solutiei in jurul filmului sau a hartiei fotografice in timpul prelucrarii acestora. Fara acest proces, exista pericolul ca in masa fluidelor de developare concentratiile diversilor compusi chimici sa nu fie constanta, iar developarile sa fie intr-o anumita masura diferite pe suprafata filmului sau hartiei fotografice. In acelasi timp, prin procesele de agitare se asigura aceeasi temperatura in toata masa fluidului de developare.
Aliasing
Informatie care apare in formatele digitale de stocare a imaginii desi nu exista in realitate (in imaginea reala, fotografiata). Efectul de scara sau de zimtuire a liniilor oblice care sunt prezente intr-o imagine, stocata in format digital. Efectul creste in intensitate o data cu scaderea rezolutiei la care este captata, stocata sau printata imaginea.
Alpha channel, Canal alfa
Canal aditional care se ataseaza diverselor straturi de imagine, folosit in editoarele de imagine in care se definesc pixelii care sunt transparenti sau detin un anume grad de transparenta. Transparenta poate lua 256 de valori, 0 pentru transparent 100% si 255 pentru opacitate 100%.
Ambalaj in folie de plumb
Hartie de ambalaj pentru anumite produse fotosensibile sau radiosensibile, acoperit cu un strat subtire de plumb, folosit pentru evitarea actiunii radiatiilor Roentgen sau altor tipuri de radiatii.
Anamorfoza
Deformare a imaginii pe una dintre axe. Imagine diforma, care pare normala cand este privita dintr-un anumit punct. Deformarea imaginiloriin oglinzile concave, convexe etc.
Anastigmatism
Proprietate a unui sistem optic de a fi lipsit de astigmatism. Obiectiv anastigmat - obiectiv la care este corectat astigmatismul.
Antialiasing
Procedeu digital prin care se diminueaza efectul de scara sau zimtuire a liniilor sau contururilor oblice dintr-o imagine stocata in format digital.
Aparat de masurare a culorii, Colorimetru, Calibrator foto
Aparat pentru determinarea intensitatii culorilor si a caracteristicilor unei culori folosit si in calibrarea monitoarelor sau a masinilor de tiparit, printat sau a masinilor de developare a hartiei fotografice (tip minilab foto).
Aparat de reproducere
Aparat destinat realizarii de copii fotografice dupa un film original, folosindu-se metoda fotografierii acestuia.
Apertura
Vezi diafragma, iris.
APS, -H, -C
Advanced Photo System - formatul senzorului electronic din aparatele foto digitale, prin aproximare fata de standardul filmelor de 35mm. APS-C = 25.1 x 16.7 mm si un format 3:2. APS-H = 28,7 x 19 mm. Vezi link 1 i si link 2.
Artefact
Structura de origine artificiala aparuta accidental pe imaginile in format digital, aparuta la conversiile analog-digital sau in procesele de comprimare-decomprimare a formatelor grafice care suporta acest proces (in special JPG, MPG).
ASA
American Standard Association - sistem de evaluare a sensibilitatii filmelor argentice. Este similar sistemului DIN sau ISO, doar ca are o alta scara de valori.
Astigmatism
Defect al lentilei care consta intr-o abatere de la forma sferica, aceasta avand razele de curbura diferite in doua plane perpendiculare, ceea ce duce in final, dupa trecerea razelor de lumina prin ea, la deformarea imaginilor obtinute in planul util (film sau senzor). Practic este aberatia optica prin care nu se pot obtine in acelasi timp linii perfect orizontale si linii perfect verticale in aceeasi imagine.
Autodescarcare, Descarcare latenta
Pierdere in timp a energiei electrice dintr-un acumulator, baterie sau condensator, fara a exista un consum de curent, fara a lucra in sarcina. Depinde de timp, de materialele din care sunt construite bateriile sau condensatorii si de temperatura ambientala.
Autoexpunere, Autoexposure, AE
Proces prin care aparatul de fotografiat calculeaza automat valorile de expunere si ofera fotografului setul de perechi timp de expunere/diafragma corecte pentru o expunere normala.
Calculare automata a expunerii, facilitate disponibila in majoritatea aparatelor fotografice moderne.
Auto Exposure Compensation, AEC
Corectie pozitiva sau negativa, voluntara si realizata facuta de fotograf, a expunerii calculate si obtinute de sistemul de masurare a expunerii din aparatele de fotografiat. Este masurata in eV si poate avea valori subunitare - 1/3eV, 1/2 eE sau supraunitare, 1eV, 2 eV, 3 eV (+1EV inseamna compensare in plus cu un stop, -1eV inseamna compensare in minus cu un stop), vezi eV.
Autofocalizare, Autofocus, AF
Sistem automat de reglare a claritatii imaginii cu ajutorul unui sistem electronic sau optoelectronic si care realizeaza focalizarea automata pe obiectul selectat.
Axa optica
Axa care uneste centrul imaginii, centrul optic al obiectivului si centrul subiectului.
Axa principala
Axa principala a unui sistem optic sau axa de simetrie a lentilei, care trece prin centrele de curbura ale suprafetelor ei. Cind una dintre suprafete este plana, axa optica este acea perpendiculara pe suprafata plana care trece prin centrul de curbura al celeilalte suprafete.
AWB, Auto White Balance
Proces automat realizat de un sistem electronic integrat in aparatul de fotografiat prin care se corecteaza balansul de alb. |
| B |
Baie de fixare
Solutie chimica destinata spalarii halogenurii de argint nesaturate in argint metalic negru de pe filme sau hartia fotografica, in urma proceselor de revelare.
Balansul de alb
Proces realizat de electronica aparatului de fotografiat sau a camerei video prin care se realizeaza o calibrare a senzorilor CCD, CMOS sau de alt tip pentru a furniza o culoare cu o lungime de unda cat mai apropiata de cea existenta in scena fotografiata sau a subiectului fotografiat. In functie de tipul de lumini incidente subiectului, adica in functie de temperaturile de culoare ale acestora, culorile reale ale subiectelor pot fi denaturate, capatand diverse dominante, dictate de temperatura de culoare a sursei predominante. Prin balansul de alb se determina ce corectii trebuie facute pentru eliminarea acestor dominante.
Procesul presupune indepartarea nuantelor nerealiste pe care subiectul le radiaza si care provin de la lumina ambientala.
Banding
Fenomen care apare datorita reducerii drastice a numarului de gradienti dintre doua valori ale unei culori. Se remarca prin trecerea vizibila de la o nuanta la ala.
Blitz, Flash
Dispozitiv electronic programabil de iluminare artificiala care foloseste lumina emisa de descarcarea in gaze. Poate avea temperatura de culoare in gama 5500-5800 K.
Bloc de programare
Clip din aparatul de fotografiat, care programeaza combinatiile pentru alegerea automata a timpului de expunere si a diafragmei in functie de subiectul ales.
Burduf cu extensie continua
Forma paralelipipedica sau tronconica opaca sub forma unui burduf de acordeon care se fixeaza intre obiectiv si corpul aparatului pentru a mari sau micsora scara de fotografiere - practic distanta focala. Este realizat din carton, carton cauciucat, piele.

Buton de declansare
Buton folosit la declansarea obturatorului in vederea expunerii peliculei fotosensibile sau a senzorului la lumina.
Bracketing, AutoExposure Bracketing, AEB, Exposure Bracketing, AutoFocus Bracketing
Procedeu prin care sunt captate in rafala minim 3 imagini succesive ale aceluiasi subiect, cu o variatie bine determinata de la un cadru la altul a anumitor parametrii de expunere: timp de expunere, diafragma, compensare a expunerii in plus si minus, planurile de focalizare.
|
| C |
Cadru de previzualizare
Instrument simplu de determinare rapida a limitelor unei incadraturi. Se foloseste in cinematografie, televiziune sau fotografie.
Cadru pentru negative
Este o parte componenta a aparatului de marit in care se aseaza filmele in vederea proceselor de transpunere pe hartie fotografica sau copiere.
Camera obscura, Camera intunecata, Stenopa
Camera perfect inchisa, cu pereti opaci, in care lumina patrunde printr-un orificiu de dimensiuni variabile. Lumina poate trece simplu prin acest orofociu sau prin intermediul unei lentile sau a unui obiectiv. Imaginea se formeaza pe peretele opus celui prin care intra lumina, inversata.
Camp de permisivitate a expunerii, Toleranta a expunerii, Dinamica a expunerii
Interval in care expunerea emulsiei fotografice poate diferi de expunerea corecta, ducand la rezultate acceptabile si foarte apropiate de realitate, in conditii normale de prelucrare. Filmele alb-negru au de regula un camp de permisivitate a expunerii mai mare decat a celor color, iar cele color mai mare decat cele pozitive.
Centru optic
Punct situat pe axa optica a unui obiectiv si care se caracterizeaza prin aceea ca o raza de lumina ce trece prin centrul optic nu este deviata de la directia sa, indiferent de unghiul de incidenta. In majoritatea cazurilor este un punct care se afla in planul care coincide cu locul de stabilire a diafragmei.
Cerc cromatic
Asezarea sub forma de cerc a culorilor spectrului vizibil. Cele trei culori primare sunt asezate pe cerc in pozitia opusa una alteia si in pozitie alaturata fata de culorile complementare.
Cerc de difuzie
Voaluride lumina, inguste si parazite, care insotesc fascicolul de lumina utila, create de obiectiv sau lentile la trecerea fascicolului de lumina prin acestea. Cu cat aceste voaluri (pete sau cercuri) de difuzie sunt mai mici, cu atat imaginea este mai clara.
Claritate de contur
Caracteristica a obiectivului care arata cat de clar poate fi conturul obiectelor fotografiate
Clin optic
Element optic provenit din tehnica telemetriei, folosit pentru reglarea claritatii pe geamul mat. La o reglare gresita a claritatii, imaginea se rupe in doua parti distincte.
Cod DX
Informatie codificata, aflata pe casetele peliculelor de format mic, privind sensibilitatea filmului, numarul de cadre, etc. Aceasta informatie poate fi introdusa in aparat cu ajutorul unor mecanisme automate speciale
Colorimetru
Instrument foto-optic de masura a temperaturii de culoare a unei surse de lumina.
Coma
Aberatia sferica a fasciculelor de lumina care cad oblic pe suprafata unei lentile. Un punct este redat in imagine sub forma unei pete alungite, ovoidale.
Compensarea expunerii
Solutie tehnica prin care se evita fotografierea cu valorile de expunere calculate de catre electronica de masurare a aparatului foto. Procedeul presupune o modificare voluntara, manuala, facuta de catre fotograf, a parametrilor de expunere - timpul de expunere si diafragma, indiferent de decizia electronicii aparatului de fotografiat. Compensarea actioneaza prin modificarea in plus sau in minus a diafragmei sau a timpului de expunere cu diverse grade de marime (de exemplu, compensarea prin actionarea diafragmei se poate face cu 1/3, 1/2, 1, 2, 3 s.a.m.d. stopuri).
Compozitie
Totalitatea elementelor - subiecte, fundaluri, atmosfera fizica - ce alcatuiesc o imagine si felul in care sunt dispuse acestea in interiorul imaginii, astfel incat sa dea nastere unor relatii in interiorul imaginii, se echilibreze imaginea, sa creeze si sa transmita mesaje sau sentimente catre privitor.
Contor de cadre
Afisarea analogica sau digitala a cadrelor de pe film ramase sau trase.
Contralumina, Contre-jour
Metoda de iluminare constand din luminarea subiectelor din partea opusa aparatului de fotografiat. Subiectul fotografiat se afla liniar (aproximativ sau exact) dispus pe axa ce uneste subiectul si aparatul foto, intre sursa de lumina si aparat.
Contrast
Diferenta de stralucire si densitate a culorii (respectiv albului si negrului) dintre zonele luminoase si intunecate dintr-o imagine, sau diferenta dintre densitatile de culoare extreme ale unei imagini.
Contrast al negativului
Contrastul din campul cadrului negativului. Reprezinta diferenta dintre portiunile cele mai luminoase si cele mai intunecate de pe negativ
Copie de proba
Metoda de determinare exacta a timpului de expunere la copiere. Parti separate de pe hartia de proba se expun cu durate de timp diferite si se afla care este timpul optim de expunere.
Corectia de culoare
Operatia de reglare a culorilor in procesul de copiere, pentru indepartarea nuantelor nefiresti sau a dominantelorde culoare.
Corp mobil al aparatului de marit pentru copierea color
Corpul mobil al aparatului de marit, prevazut cu filtre interne care pot fi usor manevrate si schimbate
Corpul aparatului, Body
Camera obscura a apratului in care se afla oglinda, geamul mat si prisma
Cort de lumina
Adapost lucrat din material transparent sau semi-transparent si iluminat din exterior cu ajutorul unei lampi sau al unui blitz, in asa fel incat sa creeze conditii de iluminare fara umbre. Se foloseste in macrofotografie pentru a asigura o iluminare fara umbre a obiectelor marunte
Culori acromatice
Alb, negru si nuantele de gri dintre alb si negru.
Culori complementare
Doua culori care la combinarea in proportii egale dau o lumina alba. Culorile cyan, magenta si galben se numesc culori secundare, intrucat sunt culori complementare in raport cu cele trei culori primare
Culori spectrale
Culorile care compun spectrul optic. La trecerea printr-o prisma lumina se separa in culorile spectrale
Curba caracteristica
Reprezentarea grafica a reactiei materialului fotosensibil (film, hartie foto) la actiunea luminii. Pe axa X se inscrie valoarea expunerii, iar pe axa Z valoare innegririi sau a densitatii corespunzatoare.
|
| D |
Declansator flexibil
Racord mecanic (cablu de otel) sau pneumatic care se conecteaza la butonul de declansare al aparatului de fotografiat si care da posibilitatea de a realiza declansarea obturatorului fara atingerea aparatului, evitand astfel miscatrea aparatului la folosirea unui timp de expunere prelungit.
Derulare automata
Derularea automata a filmului in aparatul foto care asigura fotografierea a 3 - 6 cadre pe secunda.
Derulator
Mecanism special de derulare cu viteza a filmului in aparatul foto, cu o posibilitatea de a fotografia mai multe cadre pe secunda.
Descompunere cromatica
Se aplica in poligrafie si reprezinta procesul de prelucrare prealabila a imaginii in vederea tiparirii color, proces prin care imaginea originala este descompusa in mai multe straturi monocromatice care se tiparesc succesiv si suprapunere perfecta (de obicei in cian, magenta, galben, negru sau rosu, verde, albastru, negru).
Developare fortata
Prin developarea fortata se developeaza un film ca si cand acesta ar avea o valoare a sensibilitatii ISO mai mare decat cea prevazuta.
Devierea culorilor, dominanta de culoare
Culoare predominanta, dominanta, care se vede intr-o fotografie asemeni unui voal specific color care acopera intreaga ei suprafata.
Diafragma, Apertura, Iris
Mecanism care lucreaza ca un iris, actionat mecanic sau electromagnetic, realizat din lamele metalice dispuse circular si care, prin suprapunere, obtureaza mai mult sau mai putin fascilolul de lumina care strabate obiectivul. Mecanismul este plasat in fata, in spatele sau intre lentilele obiectivului aparatului de fotografiat si asigura posibilitatea reglarii cantitatii de lumina care cade pe film sau senzorul electronic.



Diafragmare
Fixarea valorii de lucru a diafragmei la cea necesara fotografierii in anumite conditii.
Difractie
Fenomen complex, de compunere coerenta a radiatiei provenita de la mai multe surse din spatiu. In esenta ea reprezinta ansamblul fenomenelor datorate naturii ondulatorii a luminii, fenomene care apar la propagarea sa intr-un mediu cu caracteristici eterogene foarte pronuntate. In sens restrans, difractia consta in fenomenul de pcolire aparenta a obstacolelor de mici dimensiuni de catre lumina, sau altfel spus, in devierile de la legile opticii geometrice.
Difuzor
Suprafata de difuzie care imprastie lumina in toate directiile, in asa fel incat iluminarea devine mai subtila si nu mai lasa umbre puternice. De obicei se aseaza in fata sursei de iluminare ca un ecran cu opacitate variabila in functie de materialul folosit la constructie.
Dinamica
Caracteristica estetica a imaginii in care, prin folosirea unui set de mijloace de expresie specifice, se recreaza senzatia de miscare a subiectului in fotografie sau se anima scenele fotografiate prin reliefarea proceselor de dezvoltare a unor fenomene.
Dioptrie
Unitate de masura a puterii unei lentile, avand la baza puterea lentilei cu distanta focala de 1 metru sau unitate de masura a convergentei, caracterizand un sistem optic (lentila, ochi) a carui distanta focala este de 1 metru.
Dispersie
Descompunerea unui fascicol de lumina alba in radiatiile monocromatice componente - sub forma unui spectru, la trecerea printr-o prisma de sticla.
Descompunerea unui fascicul de lumina alba in radiatiile monocromatice componente, de catre un mediu dispersiv, datorita dependentei indicelui de refractie al unui mediu de frecventa radiatiei luminoase care il strabate.
Distanta focala
Distanta focala este distanta masurata in milimetri de la centrul optic al obiectivului pana la planul de focalizare (planul filmului sau al senzorului). Aceasta valoare defineste unghiul de cuprindere, campul de profunzime si magnificatia sistemului optic sau ale lentilei.
Distanta hiperfocala
Reprezinta distanta la care trebuie focalizat un obiectiv pentru ca toate obiectele din imagine, din planurile apropiate sau departate, sa fie perfect clare in fotografie. Practic, la distanta hiperfocala se obtine valoric cel mai intins camp de profunzime posibil pentru o diafragma si o distanta focala date. Cand focalizarea se realizeaza la distanta hiperfocala, campul de profunzime este cuprins intre jumatatea distantei focale si infinit. Toate obiectele aflate in acest interval vor fi clare.
Distorsionarea claritatii
Deteriorarea claritatii imaginilor provocate de miscarile aparatului in maini, de apasarea brusca pe declansator, sau de miscarea oglinzii in cazul expunerilor lungi.
Drept de autor, copyright
Drept inalienabil al autorului unei opere literare, de cercetare stiintifica sau de arta asupra rezultatelor muncii proprii. |
| E |
Efect Callier
Cresterea contrastului la marire. Apare la aparatele de marit cu sursa de lumina punctiforma si lentila condensatoare. Punctele puternic luminate ale pozitivului se datoreaza unei duble luminari a granulelor, datorita dispersiei interne a luminii, care creste suplimentar densitatea in comparatie cu zonele luminoase.
Efect Schwarzchild
Efect produs la expuneri foarte lungi sau foarte scurte la filmele color. Cele trei straturi de emulsie fotografica reactioneaza diferit la timpul de expunere producandu-se o deviere a gamei de culori.
Element de siliciu
Element electric de masurare a intensitatii luminii cu fotoelectroni folosit la unele tipuri de aparate de fotografiat.
Element pe baza de seleniu
Element de masurare a electrica cu fotoelectroni folosita la cele mai vechi aparate de fotografiat.
Elemente CDS
Elemente pe baza de sulfura de cadmiu folosite la unele exponometre.
Elemente flotante
Elementele mobile ale sistemului optic - Sistem in constructia obiectivelor, in care unele elemente optice sunt deplasate in raport cu celelalte la reglarea claritatii. Astfel se obtine un echilibru optic general al constructiei pentru a obtine o imagine de mai buna calitate.
Elemente GaAsP
Diode de Gallium - Arsenic- Fosfor folosite ca fotorezistoare pentru exponometre.
Elemente GPD
Diode de Gallium - Fosfor folosite ca fotorezistoare pentru exponometre.
Emulsie
Strat fotosensibil de pe pelicula sau de pe hartia fotografica care contine halogenura de argint. Filmele color au in componenta straturi multiple sensibilizate cromatic.
Episcop
Aparat cu ajutorul caruia se pot proiecta pentru vizualizare marita obiectele plane netransparente.
Exponometru
Parte constructiva a unui aparat de fotografiat, exterioara sau interioara, destinata determinarii timpului corect de expunere.
Expunere manuala, Manual exposure
Mod de lucru neautomatic, in care fotograful stabileste singur parametrii de expunere, fara a se folosi de indicatiile electronicii si logicii de masurare a aparatului de fotografiat. Este preferat atunci cand se doreste o expunere controlata total de om si pentru a obtine rezultate deosebite, de mare finete.
Extensia obiectivului
Distanta dintre suprafata filmului si planul optic principal al sistemului optic. |
| F |
F stop
Generic, treapta de diafragma. Desemneaza raportul dintre distanta focala a obiectivului si diametrul diafragmei.

Filet pentru fixare inversa
Se foloseste cu precadere in macrofotografie, transformad obiectivul clasic intr-unul de macrofotografie prin intoarcerea acestuia.
Film de tip L
L semnifica "long" (lung). Acest film este special pentru fotografierea cu expuneri lungi. Este echilibrat pentru o temperatura de 3200 K si se foloseste in primul rand pentru expuneri lungi de 1/15 sec.
Film de tip S
S semnifica "short" (scurt); acest film este special conceput pentru a fi folosit un timp foarte scurt de expunere. Echilibrat penrtu o temperatura de 5200 K.
Film ortocromatic
Film care are nu are doar sensibilitatea specifica halogenurii de argint ci este sensibilizat suplimentar la radiatia verde si galbena a spectrului, cu o usoara scadere a sensibilitatii in zona verde. Sensibilitatea generala a acestor filme se situeaza in intervalul de radiatii de la 400 la 600 de nm.
Film pentru lumina de zi
Film color echilibrat pentru temperatura cromatica de aproximativ 5400K, destinata lucrului la lumina zilei sau cu blitz electronic.
Filtru de corectie cromatica
Filtru de o anumita culoare care actioneaza in mod corespunzator asupra zonei spectrale rosii, verzi sau albastre. Se foloseste pentru corectia cromatica la copierea color.
Filtru de polarizare
Filtru de lumina cu ajutorul caruia se poate diminua stralucirea de pe suprafetele obiectelor, crescand detaliile si profunzimea culorilor.
Filtru gri neutru, neutral density, ND
Filtru folosit pentru a micsorarea intensitatii fasciculul de lumina care cade pe obiectiv, fara sa prezinte nici o modificare asupra balantei de culori sau asupra contrastului fotografiei.
Filtru SkyLight
Filtru de densitate scazuta care diminueaza dominanta albastra datorata luminii solare sau a surselor de lumina cu spectrul mult sprea albastru.
Flash metru
Instrument de masura cu ajutorul caruia fotograful determina valorile necesare ale diafragmei pentru fotografierea cu ajutorul lampii fulger.
Focal posterior
Mod de constructie a obiectivelor in care distanta de la suprafata ultimei lentile pana la suprafata filmului este cu mult mai mare decat ar trebui sa fie in raport cu distanta focala a obiectivului. La aparatele reflex de dimensiuni mici, o astfel de constructie este necesara pentru a elibera suprafata de ridicare a oglinzii.
Focalizare blanda, Softfocus, Fotogafiere superflu
Scaderea gradului de prelucrare a detaliilor unui cadru, obtinuta prin folosirea filtrelor de imblanzire de la obiectivele cu focalizare blanda, a bucatilor de ciorap de dama asezate in fata obiectivului, a filtrelor vechi acoperite de grasime, s.a.m.d.
Formarea aditiva a culorilor
Modalitatea de obtinere a culorii prin suprapunere de optica a celor trei culori fundamentale : albastru, verde, rosu, care, cobinate in proportii egale, dau lumina alba.
Formarea substractiva a culorilor
Modalitate de obtinere a majoritatilor culorilor prin extragere, din lumina alba sau dintr-un fascicul de lumina compusa, a unei anumite cantitati din culorile fundamentale cu ajutorul filtrelor de lumina galbena, magenta, cyan.
Fotografia topless
Fotografierea unui model dezbracat pana la brau.
Fotografie cu urmarire
Miscare a aparatului de fotografiat prin care se urmareste, pana in momentul inchiderii obturatorului, deplasarea unui obiect aflat intr-o miscare foarte rapida. (panning ori traveling)
Fotografie instantanee
Fotografii spontane, facute fara pregatire, una dupa alta, in care cel mai adesea sunt considerati ca subiect principal unul sau mai multi oameni.
Fotografie panoramica
Imaginea unui obiect fotografiat pe o suprafata foarte extinsa (orizontala sau verticala). Footgrafiile panoramice pot fi sectoriale (acopera o suprafata de 100-130 de grade si mai mult) si circulare cu o suprafata de 360 de grade.
Fotografie semiton
Cel mai raspandit tip de fotografie alb-negru, aceasta reda nu numai nuante de alb si negru, dar si nuante de gri intermediare.
Fotografii "in cheie inalta"
Realizarea compozitiei cadrului cu o dominanta a tonurilor luminoase. (high-key)
Fotografii "in cheie joasa"
Compozitie a cadrului in care domina tonurile intunecate si apar zone foarte mici puternic luminate. (low-key)
Foton
Particula elementara a radiatiei luminoase sau a altei radiatii electromagnetice.
Fotoreportaj
Comunicare realizata sub forma de fotografii, fotografiile componente fiind prezenate ca o relatare fara text cu o stransa legatura tematica intre ele |
| G |
Gama de contrastare
Raport de luminozitate dintre zonele cele mai luminate si cele mai intunecate ale obiectului fotografiat si care implica numarul total de tonuri intre extremitatile de culoare sau intre alb si negru, corespunzator raportului obtinut pe negativ sau pozitiv.
Geam mat
Reprezinta o bucata rectangulara plana prelucrata din sticla sau plastic, cu ajutorul careia fotograful poate regla si verifica incadratura la vizare si claritatea imaginii.
Granula
Cristal fotosensibil din emulsia fotografica depusa pe suportul foto (film sau gartie fotografica).
Granulatie
Caracteristica a substantelor fotosensibile depuse pe film sau pe hartia fotografica materialelor, determinata de marimea granulelor componente aflate in suspensie si de felul in care acestea reactioneaza la expunerea la lumina. Rezultatul vizibil se traduce prin puterea de reproducere a detaliilor fine ale subiectului fotografiat si prin aspectul mai mult sau mai putin clar.
Gros-plan
Plan de incadratura a personajelor umane in care limita superioara este la mijlocul fruntii sau putin deasupra frizurii, iar limita inferioara la mijlocul barbiei sau imediat sub barbie, cu variatii mici in functie de personaj, de conformatia fetei, de expresivitatea acestuia.
|
| H |
Halogenura de argint
Substanta chimica cu proprietati de fotosensibilitate; bromura de argint sensibila la lumina, care se afla in stratul de emulsie depus pe film sau hartie fotografica.
Halou de difuzie
Difuzia luminii in straturile mai groase de emulsie fotografica ce produce o pierdere a claritatii si saturatiei culorii. Se manifesta de multe ori ca un voal aureolar sau voal total peste imagine.
Halou de reflexie
Halou parazit care provine din reflexia inapoi a luminii care cade pe substratul film sau hartie si care produce o a doua iluminare a emulsiei.
Hartie fotografica cu contrast variabil
Hartie fotografica al carei contrast poate fi schimbat cu ajutorul culorii luminii.
Hertz
Unitate de masura folosita in electronica si acustica. Exprima numarul de cicluri pe secunda. |
| I |
Iluminare difuza
Tip de iluminare in care subiectul nu este iluminat direct de o sursa de lumina, ci prin reflexie difuza sau difuzie directa, cu ajutorul unei suprafete reflectorizante (tip blenda) sau a unor filtre de difuzie aplicate pe sursa de lumina.
Iluminare frontala
Tip de iluminare in care obiectul fotografiat primeste lumina din fata, frontal. Aparatul se afla intre sursa de lumina si obiectul fotgrafiat.
Imagine latenta
Imagine practic invizibila, formata in urma unei actiuni a luminii asupra emulsiei fotografice; devine vizibila in urma proceselor de developare.
Incadratura, Incadrarea fotografiei
Determinarea cu valente plastice si dinamice a limitelor din stanga, dreapta, sus si jos la vizarea unui subiect fotografic. Are o importanta vitala in fotografie pentru ca valorizeaza in mare parte subiectul, creaza idee, da sens dinamicilor, imbunatateste semnificativ si, de multe ori hotarator, plastica imaginii.
Determinarea marginilor partii de negativ care va fii copiata pe hartia fotografica in procesul de marire.
Indicatorul pH
Indicator ce determina gradul de aciditate sau de alcainitate al unei substante chimice, stabilit intre 0 si 14, unde valoarea 7 indica starea neutra.
Inel cu baioneta
Mecanism rapid si eficient de atasare a obiectivelor foto la corpul aparatului. Este mult mai fiabil decat sistemul cu filet.
Inel de marire a extensiei, inel de macro
Inel care se fixeaza intre obiectiv si corpul aparatului de fotografiat, pentru cresterea gradului de marire a subiectului fotografiat.
Inel de reglare a focalizarii, inel de focus
Inel de pe obiectiv cu ajutorul caruia, prin rotire, se efectueaza reglarea focusului, a claritatii.
Inele Fresnel
Inele concentrice de pe geamul mat care reflecta si aduna razele de lumina. Acest principiu este folosit si la proiectoare sau la faruri.
Intensitatea developarii
Unii dintre factorii ce determina modul in care va arata filmul dupa developare, depinzand de agitare, temperatura, etc.
IS, Image Stabilization, sistem de stabilizare de imagine proprietar Canon
Metoda de diminuare a neclaritatii imaginii datorata miscarilor fotografului, prin deplasarea intr-un plan perpendicular pe axa optica si pe directia dominanta de miscare a unui grup de lentile
|
| J |
JPEG
Joint Photographic Experts Group - conventie internationala care a stabilit parametrii formatului digital de stocare a imaginii. Desemneaza formatul JPG, format comprimat cu pierderea informatiei considerata nenecesara.
|
| L |
Lampa fulger inelara
Lampa fulger de forma inelara, care se fixeaza in planul frontal al obiectivului.
Largimea gradatiei
Spectru de variatie in fotografie la marit.
LCD
Liquid Crystal Display (Ecran cu cristale lichide), folosit pentru afisarea la aparatele foto digitale a datelor cu privire la diafragma, timp de expunere, numar de clisee, etc.
LED
Light Emitting Diodes (Diode cu emisie de lumina). Folosite la unele aparate de fotografiat pentru a oferii informatii referitoare la expunerea corecta si a altor parametri.
Lentila
Sistem optic elementar care contine doi dioptri, dintre care cel putin unul este curb si care poate produce o modificare de orice tip a unui fascilol luminos (schimbarea traseelor de propagare prin schimbarea unghiurilor de refractie, a intensitatii, a compozitiei spectrale etc). Se realizeaza din diverse tipuri de sticla optica, organica, cristale sau din anumite substante chimice (polimeri, mase plastice).
Lentila aditionala pozitiva
Lentila care se fixeaza pe inelul frontal al unui obiectiv, pentru modificarea distantei focale a acestuia.
Lentila aditionala variabila
Lentila aditionala a carei putere optica poate fi reglata.
Lentila condensoare
Sistem simplu de lentile care formeaza un singur fascicul de lumina.
Lentila Fresnel
Lentila echivalenta cu o lentila convergenta sau divergenta, sferica sau asferica, din care se scoate majoritatea volumului de material si care este aproximata cu o serie de inele concentrice avand profil triunghiular, cu toate fetele plane sau una curba - sferica sau asferica. Principial, lentila se imparte in zone inelare de grosime egala.
Ideea lentilei Fresnel are la baza observatia ca puterea de refractie a unei lentile depinde esential de curbura suprafetelor si mai putin de volumul, respectiv de grosimea materialului optic, care, de fapt, influenteaza negativ marimea aberatiilor si pierderile prin absorbtie. Efectele negative ale grosimii mari a lentilelor sunt tot mai accentuate cu cresterea aperturii lentilei.
Lentila nula
Lentila neutrra cu putere optica nula, biconvexa sau menisc.
Lentila plan-convexa
Letila cu o suprafata plana si una convexa.
Linii de fuga
Linii paralele care, datorita unei iluzii optice, apar ca si cand s-ar uni in plan departat.
Lumina laterala
Lumina care cade dintr-un unghi mic pe suprafata iluminata.
Lumina naturala
Lumina existenta in natura fara sursa de iluminare suplimentara.
Lumina transversala
Lumina care trece printr-un obiectiv transparent sau translucid.
Luminozitate
Indicator de deschidere maxima a diafragmei obiectivului.
Lungime de unda
Distanta intre doua varfuri de unda consecutive. Lungimea de unda determina culoarea radiatiilor de lumina.
Lupa pentru reglarea claritatii
Instrument optic cu ajutorul caruia este posibila reglarea claritatii la copiere la nivelul granulelor din emulsie.
Lux
Unitate de masura a luminii produse de un fascicul de lumina de 1 lumen pe o suprafata de 1 m2. |
| M |
Macro - obiectiv
Obiectiv conceput pentru fotografierea la scari mari de fotografie.
Masca de culoare
Strat de culoare galben-orange, pe care il putem observa la developarea filmelor negative color. Se foloseste pentru diminuarea maxim posibila de absorbtie repetata.
Masina de lustruire
Aparat in care se produc uscarea si luciul suprafetei hartiei foto pe baza de barit.
Masurare DDL
Sistem de masurare a luminii cazute pe un fotorezistor dupa parcurgerea sistemului optic.
Masurarea integrala a expunerii
Metoda de expunere prin care se maroara luminozitatea medie a tuturor zonelor cadrului aflate in limitele unghiului de masurare al exponometrului.
Masurare matriciala
Sistemul de masurare a luminozitatii la aparatele moderne. Masurarea este executata de un microprocesor construit in interiorul aparatului de fotografiat, care prelucreaza datele si determina expunerea.
Masurare spot sau selectiva
Modalitate de masurare a intensitatii imaginii, la care se alege ca baza de masurare o zona foarte mica in cadru.
Masurarea TTL, Through The Lens
Masurarea expunerii direct prin sistemul optic.
Material fotografic ortocromatic
Emulsie insensibila la undele din zona rosie a spectrului.
Material fotografic pancromatic
Emulsie sensibila la toate culorile, dar care nu are aceeasi sensibilitate la toate zonele spectrului.
Material pancromatic
Material fotografic cu sensibilitate mai mica la radiatia verde a spectrului. Poate fi prelucrat intr-o lumina de lucru trecuta printr-un filtru verde inchis si reflectata de pe un perete sau de un ecran.
Mecanism cu roti dintate
Mecanism compus din doua roti dintate fxate pe placa de jos a camerei de fotografiat si o tija; tija are la capete o piulita si un cap mobil cu ajutorul carora se fixeaza rama posterioara de geamul mat.
Mecanism de derulare automata a filmului
Derularea filmului cu ajutorul unui mecanism motorizat, viteza de derulare fiind de 4-5 cadre/sec.
Mecanism de rotire
Mecanismul in care poate fi fixat o doza de developare pentru rotirea continua a filmului in timpul procesului de developare.
Megapixel
1 milion de pixeli, termen care desemneaza un bloc de 1.024.000 de pixeli.
Microprisma
Element de reglare a claritatii imaginii la unele geamuri mate. In zona circulara din centrul sticlei mate se afla numeroase prisme mici care printr-o reglare necorespunzatoare a imaginii redau o stralucire prin vizor.
Moire
Fenomen optic datorat suprapunerii a doua straturi raster.
Mosor
Piesa metalica pe care se ruleaza banda unei pelicule de format mic.
Mosor receptor
Bobina pe care se infasoara filmul derulat dupa efectuarea unui cadru.
MTF, Modulation Transfer Function
Functia de transfer a modulatiei este o metoda matematica de analiza a calitatii reproducerii detaliilor la transformarea luminii in semnal electric.
In fotografie, la trecerea luminii printr-un sistem optic exista pierderi de informatie. Cu cat obiectivele sunt mai de proasta calitate, cu atat pierderile de informatie sunt mai mari. Functia de transfer a modulatiei masoara aceste pierderi si defineste capacitatea sistemului optic de a reproduce cat mai in detaliu o detaliile naturale ale mediului sau subiectului fotografiat.
Multiautomat
Aparat de fotografiat cu control automat si cu o gama larga a programelor de control, de exemplu diferite variante de iluminare, diafragma sau expunere prioritara, functionare manuala, etc. |
| N |
Nanometru
Un nanomentru ( nm ) corespunde 1/miliard dintr-un metru. Nm se foloseste si ca unitate de masura a lungimii de unda a spectrului electromagnetic.
Numar director, Guide Number, GN
Marime de determinare a valorii necesare a diafragmei in cazul folosirii unui flash. Numarul director defineste practic ce cantiate de lumina va elibera un flash pentru o expunere corecta, in functie de distanta pana la subiectul fotografiat si de diafragma folosita. Relatia matematica este: diafragma = numar director/ distanta pana la subiect.
Numarul director este specificat de producator pentru fiecare flash si este stabilit pentru o sensibilitate standard de 100 ISO. |
| O |
Obiectiv
Este compus din mai multe lentile, acest ansamblu fiind sistemul optic de realizare a unei calitati optime a imaginii.
Obiectiv - lupa
Obiectiv folosit adesea in macro fotgrafie. Prin folosirea lui se pot obtine scari mari de fotografie.
Obiectiv "ochi de peste"
Obiectiv cu unghi de vedere foarte mare de pana la 180 - 220 grade.
Obiectiv cu distanta focala lunga
Obiectiv cu un unghi mic de vedere si distanta focala mare la care lungimea obiectivului corespunde cu aprox. distantei focale.
Obiectiv cu distanta focala mica
La obiectivele grandangulare unghiul vizual depaseste 600 mm de aceea se folosesc pentru fotografierea suprafetelor mari sau cand este limitata distanta pana la subiectul fotografiat.
Obiectiv cu oglinda
Obiectiv cu distanta focala mare si cu un unghi de vedere mic, de lungime foarte mica, la care principiul de baza se refera la reflexia repetata a razelor de lumina pe suprafata oglinzilor interne.
Obiectiv mobil (cu inclinare a axei optice), Tilt Shift, TS
Obiectiv superangular cu ajutorul caruia se evita deformarile de perspectiva aparute la fotografierea obiectelor cu linii verticale inalte (la fotografia de arhitectura, fotografia obiectelor plane aflate pe diferite suprafete, etc.).
Obiectiv normal
Obiectiv cu unghi de vedere corespunzator cu cel al ochiului omenesc, cu o distanta focala de 50 mm sau 55 mm.
Obiectiv zoom, Zoom, Transfocator
Obiectiv cu distanta focala variabila.
Obturator, Shutter
Sistem mecanic sau electromecanic, cu actionare mecanica sau electronica, din interiorul aparatului foto, aflat intre film sau senzor si obiectiv, care controleaza cu mare acuratete durata de timp in care filmul sau senzorul sunt expuse la lumina.

Obturator cu lamele
Mod de constructie a obturatorului format din doua lamele asezate vertical si miscandu-se in planul filmului, determinand in acelasi timp durata actiunii luminii care cade pe film.

Obturator cu perdea
Tip de constructie a obturatorului care contine o perdea opaca comusa din doua jumatati amplasate pe suprafata filmului. Lungimea expunerii este determinata de distanta dintre cele doua parti componente ale perdelei.
Ocular
Sistem de lentile mici intalnit la aparatele de fotografiat reflex, aflat in vizor, prin care fotograful priveste pentru reglarea claritatii imaginii si pentru realizarea compozitiei cadrului. La unele aparate de fotografiat este posibila reglarea ocularului in functie de particularitatile ochiului fotografului sau de dioptrii.
Offset
Una dintre cele mai raspandite tehnologii poligrafice, in care imaginea este transferata de pe un suport plan pe o banda de cauciuc si apoi pe hartie.
Oglinda, Mirror
Subansamblu fixat in corpul aparatului la un unghi de 45 de grade fata de axa optica astfel incat sa reflecteze imaginea provenita din obiectiv pe geamul mat de deasupra (oglinda desenata cu galben). In momentul in care se apasa pe declansator, oglinda se ridica cu mare viteza pentru a lasa fascicolul de lumina sa treaca prin obturator. Deschiderea obturatorului coincide cu ridicare oglinzii.

Original netransparent
Imagine netransparenta care refracteaza o parte a luminii care cade pe ea si reflecta cealalta parte.
Oxidare
Proces de alterare a revelatorului in contact cu aerul. |
| P |
Paralaxa
Diferenta dintre imaginile obtinute prin vizor sau obiectivul vizor si cea obtinuta prin obiectiv, data de nesuprapunerea perfecta a imaginilor.
Parghie de armare
Parghie cu ajutorul careia filmul se deruleaza manual dupa efectuarea unei fotografii.
Partea initiala a filmului
Capul filmului
Peisaj
Redarea artistica a unui loc din natura, a unui moment, a unui anotimp sau a unei zile. Peisajul reda un fenomen natural tipic sau specific unei zone geografice. In fotografia artistica moderna sunt considerate peisaje si fotografiile ce redau constructii moderne, hidrocentrale, complexe industriale.
Pentaprisma
Prisma cu cinci suprafete care, prin reflexie, deviaza traseul luminii in aparatul foto catre vizorul aparatului. Rastoarna si inverseaza imaginea si este situata deasupra geamului de focalizare.

Perspectiva
Modalitate de prezentare in trei dimensiuni a unui tablou cu subiect real pe o suprafata cu doua dimensiuni prin cresterea efectului de profunzime.
Perspectiva "de broasca"
Tip de perspectiva obtinuta la fotografierea dintr-un punct de statie de jos.
Perspectiva zborului de pasare
Perspectiva care se obtine la fotografierea dintr-un punct de statie foarte inalt. Vezi si racursi
Perspectiva aeriana, perspectiva atmosferica, perspectiva color
Mijloc de expresie folosit in pictura, grafica, cinematografie si fotografie prin care se sugereaza perspectiva, adancimea spatiala, prin modificarea luminozitatii si calitatii culorilor si a claritatii redarii subiectelor in functie de distanta de la observator sau fotograf pana la subiectele in cauza.
Obiectele din planurile mai indepartate sunt redate din ce in ce mai neclar, mai estompate, dar pastrandu-si totusi contururile bine delimitate, in culori din ce in ce mai inchise. In acest fel se reda mai bine impresia de tridimensionalitate a spatiului, de adancime.
Pixel
Unitatea elementara de imagine in tehnica digitala. Termenul este prescurtarea de la ''picture element'' si se refera la cea mai mica parte a unei imagini stocata intr-un format digital.
Plan intreg
Plan de incadratura a personajelor umane in care limita superioara este putin deasupra frizurii, iar limita inferioara imediat in apropierea talpilor, continand si putin spatiu din planul pe care este asezat personajul.
Plan american
Plan de incadratura a personajelor umane in care limita superioara este putin deasupra frizurii, iar limita inferioara la mijlocul gambelor (nu la nivelul gleznelor, a genunchilor sau mijlocul femurului).
Plan mediu, Plan mijlociu
Plan de incadratura a personajelor umane in care limita superioara este putin deasupra frizurii, iar limita inferioara la mijlocul corpului sau linia centurii (nu la mijlocul burtii sau sub centura).
Plan de reglare
Planul in care se efectueaza reglarea obiectivului, asigurand claritatea imaginii. Inaintea si inapoia imaginii, claritatea se pierde treptat.
Plan film
Film sub forma unei foi, folosit pentru fotografierea cu aparatele de format mare.
Planul de formare a imaginii
Planul in care obiectivul formeaza clar imaginea subiectului fotografiat.
Plonjeu, Plonje, Plongee
Metoda de fotografiere sau filmare dirijata de sus in jos (punctul de statie al aparatului este mult mai sus decat subiectul fotografiat, filmat), folosita ca mijloc de expresie pentru a accentua impresia de str
Prim-plan
Plan de incadratura a personajelor umane in care limita superioara este putin deasupra frizurii, iar limita inferioara la mijlocul sternului (prim-plan TV) sau la linia umerilor (prim-plan cinematografic).
Pentru alte tipuri de subiecte, prin extenso, prim-planul desemneaza incadratura in care subiectul se afla in planul principal de fotografiere, de obicei primul si cel mai important - daca exista mai multe planuri in profunzimea imaginii.
Prioritate de diafragma, Aperture priority
Aparatele de fotografiat cu diafragma prioritara realizeaza automat corectia timpului de expunere in raport cu modificarea valorii diafragmei asigurand astfel o expunere corecta.
Prioritate de timp, Shutter priority
Aparatele dotate cu expunere prioritara determina automat diafragma necesara in functie de expunerea data.
Prisma
Element trasparent din sticla transparenta de forma triunghiulara prin care lumina alba trece desfacandu-se in culorile componente in ordinea lungimilor de unda.
Putere de rezolutie
Capacitate a filmului sau a obiectivului de a reda clar si distinct, fara a le amesteca, un anumit numar de linii pe milimetru.
Puterea de separatie
Capacitatea obiectivului de a reda distinct cele mai mici detalii, aflate la distanta cat mai mica unul de altul. |
| R |
Racursi, Raccourci
Metoda de fotografiere sau filmare dirijata de jos in sus (punctul de statie al aparatului este mult maijos decat subiectul fotografiat, filmat), folosita ca mijloc de expresie pentru a accentua impresia de maretie, grandoare sau dinamism a subiectului.
Rama cadru
Suprafata aparatului de fotografiat pe care se deruleaza negativul pentru expunere.
Recuzita de teatru
Articole auxiliare care pot fi folosite ca accesorii pentru fotografiere.
Redare a culorii
Una dintre principalele caracteristice ale procesului color, care indica in ce masura culorile unei imaginii redau culorile reale ale obiectului fotografiat.
Redarea contrastului
Metoda prin care se stabileste gradul de contrast redat de obiectiv sau de emulsie.
Redarea structurii materialului
In acest fel se numeste redarea texturii unui material. Se foloseste la fotografii din domeniul modei si chiar in industria de confectii, pentru a surprinde materialul din care sunt confectionate produsele.
Reflector
Mecanism care reflecta lumina intr-o anumita directie. In cazul in care la fotografiere este nevoie de o lumina difuza se folosesc reflectoare albe cu suprafata mare de reflexie, iar in cazul in care este nevoie de o lumina concentrata intr-un fascicul se foloseste un reflector parabolic care concentreaza lumina.
Reflexie interna
Reflexie in interiorul obiectivului, aparuta in urma reflectarii de catre suprafata lentilelor a razelor de lumina.
Reflexie de lentila, Lens Flare, Light Spill
Reflexii parazite, nedorite, generate de lentilele obiectivului atunci cand surse puternice de lumina sunt indreptate direct catre obiectiv si intra in unghiul de cuprindere al obiectivelor.
Refractie
Modificare a directiei de propagare a luminii atunci cand traverseaza suprafata de separare a doua medii.
Reglare selectiva
Reglarea claritatii imaginii in functie de un anumit punct din cadru.
Reglator al profunzimii de camp
Parghie de pe aparatrul de fotografiat cu ajutorul careia se poate realiza controlul vizual al marimii zonei de focus
Reticulatie
Retea de incretituri si crapaturi ale stratului de emulsie, care duc la formarea unei structuri mozaice, aparuta ca urmare a variatiilor puternice de temperatrura sau din cauza mediului foarte acid/alcalin al solutiilor. |
| S |
Sablon de zonare
Copie fotografica a scalei nuantelor de gri, realizata pe hartie fotografica si folosita la realizarea fotografiilor cu ajutorul sistemului de zonare. De obicei o astfel de scala este impartita in zece zone care acopera intraga gama de nuante, de la negru (zona 0) pana la alb (zona IX), intre ele fiind situate nuantele de gri, iar in zona V griul standard.
Scala de nuante
Varietatea nuantelor de gri de pe copiile fotografice alb-negru, intinsa de la albul pur pana la negru absolut, cu o gama foarte bogata de nuante intermediare de gri.
Scala Kelvin
Mijloc de exprimare a temperaturii de culoare a luminii. Punctul de 273 K corespunde cu 0 grade Celsius, iar zero absolut se afla in punctul de -273 C.
Scala nuantelor de gri
Scala in functie de care se poate executa masurarea expunerii prin metoda substituirii si care se realizeaza pe baza valorii de gri 18%. In functie de valoarea standard de 18% gri, se regleza si exponometrele interne ale aparatelor de fotografiat, deoarece, de regula, aceasta valoare corespunde contarstului normal. Un contrast normal produce mai putine dificultati la fotografiere, cu toate acestea, la fotografierea unui obicet negru, exponometrul intern nu masoara corect expunerea, de aceea obiectul in cauza apare complet luminos pe negativ. Daca masuram expunerea in functie de scala nuantelor de gri, obiectul fotogarfiat va fi redat mai aproape decat in realitate. Acest lucru este valabil pentru obiectele albe.
Scala campului de profunzime
Scala de pe obiectiv pe care se poate determina care va fi campul de profunzime relativ la anumite valori ale distantei si diafragmei.
Scara de fototgrafie
Raportul dintre dimensiunile liniare ale imaginii si dimensiunile liniiare ale obiectului corespunzator.
Sectiune de aur
"Sectio aure" : sistem de principii cu ajutorul caruia se obtine o armonie a proportiilor intr-o imagine, pe baza proportiilor geometrice. O bucata AC se imbarte inn doua parti, astfel incat CB : AB = AB : AC.
Sensibilitatea ISO a filmului, senzorului
Indicatorul de sensibilitate a filmului sau senzorului la lumina, exprimat numeric in sistemele ISO, ASA, DIN, cel mai folosit find sistemul ISO. Pentru senzorii electronici se foloseste numai standardul de sensibilitate ISO.
Sensibilizarea
Largirea zonei spectrale a sensibilitatii straturilor fotografice si crestera sensibilitatii lor generale. Exista doua tipuri de sensibilizare: optica si chimica.
Sensitometrie
Stiinta care studiaza actiunea luminii asupra emulsiei fotografice.
Silicagel
Substanta care absoarbe umezeala. Pliculetele de silicagel introduse in geanta de articole fotografice servesc pentru a absorbi toata umezeala, impiedicand astfel deteriorarea aparatului de fotografiat.
Sistem optic, obiectiv
Obiectiv, poate fi compus dintr-un sistem de lentile pentru reducerea erorilo si aberatiilor produse de lentilele separate.
Sistemul zonelor
Sistem de exemple tehnice folosite ca metoda de control al proceselor din fotografia alb-negru si pentru a asigura, in ansamblu, obtinerea unor rezultate finale de buna caliate. A fost descoperit in jurul anului 1945 de fotograful american Ansel Adams.
Spectru
Banda de culori diferite, care se obtine la trecerea luminii printr-o prisma. Daca toata gama lungimilor de unda este prezenta in spectru, aceasta este numit spectru continuu. Daca anumite parti lipsesc, se numeste spectru discontinuu.
Spectrul de radiatii electromagnetice
Sir de lungimi de unda ale energiri electromagnetice. Spectrul vizibil (lumina vizibila) este o parte a acestuia. Si radiatiile gamma, Roentgen, undele radio, etc. sunt parti ale spectrului de radiatii electromagnetice.
Stabilizator de imagine, IS
Vezi Image Stabilization
Stenopa
Deschidere circulara de mici dimensiuni, care inlocuieste obiectivul la o camera obscura sau aparat de fotografiat. Prin extenso, defineste o cutie simpla sub forma unei camere obscure, de forma paralelipipedica, prevazuta cu un sistem de intindere a filmului si un set de discuri opace prevazute cu orificii centrale de diverse diametre.
Strat de emulsie
Strat fotosensibil de pe pelicula si de pe hartia fotografica compus in principal din chimicale pe baza de halogenuri de argint.
Strat antihalou
Strat de pe suprafata posterioara a suportului filmului care absoarbe razele de lumina trecute prin stratul de emulsie, reducand la maxim haloul de reflexie.
Strat antirasucire
Strat de pe suprafata posterioara a suportului filmului, la filmele plane si rulate care impiedica rasucirea filului la uscare.
Strat antireflex
Strat chimic realizat prin depunere pe lentile care asigura eliminarea reflexiilor razelor de lumina la incidenta cu lentilele, reducand pierderile de lumina si reflexiile parazite.
Suport pentru reproducere
Tija verticala pe care se fixeaza aparatul de reproducere. |
| T |
Tanc de developare
Recipient inchis, complet opac, pentru procesarea filmelor fotogafice in care prelucrarea se face la lumina zilei fara a mai fi nevoie sa se lucreze intr-un laborator foto neiluminat.
Telemetru
Sistem de masurare a distantei de la aparat la subiect. Claritatea nu este determinata prin obiectiv, ci printr-un sistem special, extern obiectivului.
Teleobiectiv
Obiectiv cu distanta focala mare si foarte mare (peste 80-100mm) si unghi de vedere mic. Asigura un unghi de fotografiere mic si o marire a dimensiunilor subiectului in cadru.
Teleobiectiv de tip Novoflex
Teleobiectiv la care punera la punct nu se realizeaza prin rasucirea inelului, ci prin apasarea unei parghii speciale.
Temperatura de culoare
Temperatura la care trebuie incalzit un corp negru absolut pentru a genera o anumita forma a spectrului unei raze de lumina, daca ea este descompusa de o prisma. Este temperatura la care trebuie incalzit un corp negru absolut pentru ca acesta sa radieze o lumina de o intensitate egala cu cea a sursei studiate si cu aceeasi compozitie spectrala.
Temperatura de culoare a unei surse de lumina se determina prin compararea cromaticitatii cu aceea a radiatiei unui corp negru absolut.
Temperatura de culoare defineste practic si compozitia spectrala a luminii (solare sau a surselor de lumina artificiala) si se masoara in grade Kelvin.
Exemple:
Lumanare - 1925 K
Lampa cu vapori de sodiu - 2200 K
Bec cu incandescenta de 100W - 2800 K
Bec cu halogen - 3400 K
Neon fluorescent - 3800 K
Cer variabil - 5500 K
Flash - 5500-5800 K
Lumina solara directa - 5800 K
Lampa cu vapori de mercur - 6000 K
Cer innorat - 6500 - 8500 K
Cer acoperit
Timp de expunere, Shutter Speed
Termen care desemneaza intervalul de timp standardizat, masurat in secunde, zecimi, sutimi sau miimi de secunda, in care obturatorul sta deschis, permitand luminii sa ajunga la senzor sau film pentru a le impresiona.
Timp standard de expunere la fotografiere
Timp obtinut ca urmare a developarii unei serii de copii de proba combinand parametri de expunere, copiere si developare. Testele de developare sunt necesare pentru obtinerea unui negativ care, la un timp de expunere constant, sa dea copii fotografice de calitate buna pe o hartie de contrastivitate normala. Nuantele obiectului fotografiat, stabilite cu ajutorul exponometrului, trebuie sa fie redate pe hartie in nuante corespunzatoare de gri.
Tiparire adanca
In poligrafie se aplica adesea tiparirea adanca. Suportul imaginii este un cilindru acoperit cu un strat de cupru, pe care se suprapune imaginea raster.
Tonare, virare
Proces de nuantare cromatica a imaginii fotografice. Prin acest proces argintul trece in legaturi colorate sau inlocuite cu alte metale, legaturi sau coloranti.
Tonuri intermediare
Reprezentarea unei imagini in vederea tiparirii in diferite tonuri de gri, care nu au ajuns inca la procesul de raster.
Transfocator, zoom
Obiectiv cu distanta focala si unghi de cuprindere implicit variabile, existent sub diferite forme constructive.
Treapta a diafragmei
Pas intre o valoare a diafragmei si cea anterioara sau posterioara. De exemplu : de la valoarea de 5,6 pana la valoarea de 8 este o treapta. Notiunea de treapta se foloseste si la formarea sirului de timpi de expunere. De la 1/125 sec. pana la 1/250 sec. este o treapta pe scala timpilor de expunere.
TTL, Through The Lens
Direct prin obiectiv. Masurarea expunerii in sistem TTL nu se face cu un exponometru extern, fara a se tine seama de sistemul optic si de pierderile de lumina, ci intern, masurand lumina care trece prin obiectiv si ajunge la senzor sau film. Vizarea TTL presupune existenta unui sistem optic in care vizarea, incadrarea si urmarirea subiectului, se fac direct prin obiectiv. |
| U |
Unghi de incidenta a luminii
Unghiul sub care cade pe suprafata unui obiect sau lentile un fascicul luminos.
Unghi de reflexie a luminii
Unghiul sub care se reflecta un fascicul luminos de pe suprafata unui obiect sau a unei lentile
Unghi de vedere, Angle of view
Unghiul sub care obiectivul poate sa adune lumina in asa fel incat sa realizeze formatul cadrului pe film sau senzor.
Unitate de expunere
Determinarea numerica exacta pentru unitatile valorilor de expunere. Se exprima in unitati EV (exposure value) sau LW. |
| V |
Valoarea densitatii
Marime logaritmica care exprima gradul de innegrire pe negativ sau de pe pozitiv. Se foloseste in sensitometrie.
Vignetare
Deficienta a obiectivelor rezultata din faptul ca razele de lumina ce cad oblic pe suprafata lentilei frontale a obiectivului, nu ajung in planul filmului sau senzorului, ciocnindu-se la interior de montura obiectivului. In acelasi timp razele de lumina marginale si care nu s-au ciocnit de montura obiectivului, ajungand totusi in planul senzorului sau filmului, strabat un drum mai lung decat cele care trec prin zona centrala a obiectivului, fapt care duce la reducerea intensitatii lor.
Vignetarea apare in special in procesul de folosire al obiectivelor cu distante focale mici si unghi de cuprindere mare la care cantitatea de lumina scade drastic, cu cat unghiul de cuprindere este mai mare. Poate aparea si din cauza folosirii unui parasolar stramt, care acopera marginile cadrului in campul de vedere al obiectivului.
Vizor
Sistem optic de vizare si incadrare a imaginii, integrat in aparatul foto sau atasat pe carcasa acestuia.
Voal
Innegrire aparuta pe o portiune sau pe toata suprafata la materialele fotografice developate si care nu exista in realitate. Poate fi produsa de o actiune nedorita a produselor chimice sau de lumina, dar si de invechirea hartiei fotografice.
Voal de indoire
Voal aparut la indoirea sau manevrarea brusca a filmelor sau hartiei fotografice, prin modificarea in zona indoiturii a grosimii stratului de emulsie.
VR, Vibration Reduction, sistem de stabilizare de imagine proprietar Nikon
Metoda de diminuare a neclaritatii imaginii datorata miscarilor fotografului, prin deplasarea intr-un plan perpendicular pe axa optica si pe directia dominanta de miscare a unui grup de lentile |
| Z |
Zona umeda
Aceea parte dintr-un laborator fotografic in care se asaza tavile cu solutii fotografice si unde exista robinet pentru spalarea fotografiilor.
Zona uscata
Acea parte dintr-un laborator fotografic in care se afla hartiile, negativele, aparatul de marit si alte articole.
Zoom
Vezi transfocator |
|
|